marți, 18 ianuarie 2011

Jurnalul Adelei - Apartamentul

Da, chiar eu sunt. Te surprinde intr-un fel placut faptul ca, desi iti pierdusei speranta, inca nu am "plecat", asa-i? Probabil ca n-am sa plec niciodata, stii cum se spune, fiecare persoana ce a locuit in sufletul tau, nu-si muta niciodata toate bagajele. Cateodata ma gandesc la o inima ca la un bloc cu chiriasi. Cateva apartamente spatioase, proaspat renovate la inceput, cu mirosul inconfundabil al vopselei abia uscate. Apoi vine primul chirias, care trece toate testele, isi muta cutiile cu haine, isi cumpara mobila, schimba un pic aspectul apartamentului. Nu dupa mult timp, da prima petrecere, isi invita toti prietenii, muzica sparge peretii apartamentului si petrecerea se termina in zori. Chiriasul este euforic, apartamentul sau a fost admirat, ce zona buna, ce priveliste, ce parchet, oh ce sufragerie. Apoi urmeaza zile in care iese in oras, se intoarce acasa la miezul noptii sau zile in care nu se mai da jos din patul sau nou. La un moment dat, viata ii aduce un flyer in parbrizul masinii in care ii este prezentat un alt apartament. Chiriasul, desi multumit de apartamentul sau, se duce in prospectie. Ulterior, se muta. La urma urmei, afacerea a fost buna, chiar rentabila. Si uite asa, urmatorul chirias ii ia locul in apartamentul proaspat eliberat. Din pacate, mobila, vopseaua si farfuriile din bucatarie sunt "mostenite". De aceea sunt de parere ca e mai bine sa-ti faci o casa pe pamant, stii ca este a ta, ca ti-ai cumparat toate cele necesare asa cum ti le-ai dorit si, evident, nu o vei mai vinde.. decat daca Doamne fereste dai faliment. Ca sa-ti pansez un pic rana, dragul meu, cred ca te incanta sa stii ca am renovat apartamentul o singura data, asa-i?