joi, 12 august 2010

Jurnalul Adelei - Renunt

Renuntam.
Renuntam la obiectele preferate, la strazile preferate, la locurile pe care le frecventam cu ardoare. Renuntam la parfumul preferat, la bratara talisman.. Renuntam la vise, renuntam la dorinte, renuntam la ganduri, renuntam la melodii, renuntam la a face conexiuni. Renuntam. Devenim banali, fara sclipire in ochi, fara o urma de stralucire. Unde ne ducem? Exista un rebu al oamenilor? Renuntam la o parte din noi, la o perioada din viata noastra. Gandurile mele nu demult erau o oaza de fericire, un halou intr-o viata colorata, intr-un univers paralel care nu putea fi atins de nimeni si nimic. Gandurile mele sunt acum un spatiu in subconstient, un spatiu gol, o plaja pustie unde nu e nici tipenie de om. Sunt doar valuri, nisip bej despre care nici nu stiu daca frige sau nu. Nu aud nici sunetul marii, nu simt nici caldura soarelui. De fapt, parca nici nu sunt acolo ci doar privesc printr-o fereastra. Pentru ca atunci cand renuntam, tot oceanul de emotii care ne scufunda ajunge sa sece usor, usor. Si peste timp ne amintim despre o ploaie calda de vara in care totul parea posibil, cand nu exista nici timp nici spatiu, existau doar clipele in care mainile noastre se atingeau ca niste adolescenti insetati, dar rusinati. Ma uit la tine si acum pentru ca, nu-i asa, inca esti aici.. Si ma uit la tine pierduta. Incerc sa reconstruiesc ca un puzzle din amintiri tot ce ne-a legat. Si-mi vin imagini val-vartej, se napustesc asupra mea asemeni unui uragan infuriat asupra unui desert secat de ape. Pentru ca atunci cand renuntam, uitam. Si atunci cand uitam, murim. Poate ca o parte din mine a murit.



2 comentarii:

  1. friday 13. I'm thinking the exact same thing. What can i say happy i'm not the only one

    RăspundețiȘtergere